Translocal Matters – Asociația FABER

Translocal Matters este un proiect dezvoltat sub bagheta curatorială a Martinei Muzi, care și-a propus să creeze pentru Timișoara o traiectorie culturală propusă de un grup de 3 creativi – arhitecți și designeri, cu experiențe, practici și abordări diferite, în care aceștia își asumă o misiune comună: explorarea, experimentarea, realizarea și prezentarea în formatul unei expoziții, a chestiunilor translocale care tranzitează parcurile industriale din oraș și eforturile lor creative.

Activitatea de ancorare a programului a presupus cercetarea documentară a ecosistemului de producție al Timișoarei și înțelegerea fenomenului transformării digitale din perspectiva practicilor contemporane dedesign. La activitate au contribuit partenerii de la Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) și Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor/CISD, din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Fiecare dintre cei 3 designeri invitați și-au ales alt subiect de lucru în relație cu cercetarea: Santiago Reyes Villaveces (artist) a ales să studieze tema resurselor prime și, în timpul rezidenței sale de o lună în Timișoara, a legat o colaborare cu laboratorul de Geodezie al UPT, iar o parte din instalația sa este constituită din roci împrumutate din arhiva/muzeul acestui laborator. Alina Lupu (fotograf) a ales să adauge o latură mai umană cercetării, lucrând pe tema salariului minim, iar în timpul rezidenței ei de o săptămână în Timișoara a interievat mai mulți lucrători din diverse domenii complementare industriei. Cristina Cochior a generat o arhivă vie a poveștilor din jurul rețelelor digitale informale care s-au întâmplat în anii ‘90-2000 în România.

Expoziția „Semnalizatoare – Designul nu este un Panou de Bord” a fost o expoziție care a explorat cum poate designul să intermedieze inițiative colaborative ce depășesc limitele parametrilor standard de producție. Ancorată în cadrul contextual oferit de un raport comisionat, „Economia Timișoarei: Distribuția teritorială a economiei în zona metropolitană Timișoara”, expoziția a invitat practicieni multidisciplinari să colaboreze cu cercetători locali, interpretând datele statistice prin filtre specifice designului, aplicate apoi pe diverse dispozitive, corpuri, agenți, medii, forțe și rețele. Aceste colaborări au construit pe cercetările existente, au valorificat rețeaua de inginerie locală și au interacționat cu sisteme de cunoaștere consacrate din interiorul și dincolo de ecosistemul industrial al Timișoarei.

Titlul expoziției s-a inspirat dintr-un obiect indispensabil în viața de zi cu zi, produs în fabrici locale și multinaționale din Timișoara — semnalizatoarele de direcție ale autovehiculelor, folosite pentru a comunica intenția de viraj către ceilalți șoferi. Aceste semnalizatoare, prinse în complexitatea proceselor de inginerie și amplasate pe bord, întruchipează predispoziția designului de a fi limitat la rafinare mecanică și obscurat de complexități tehnologice. Depășind limitele unui simplu panou de bord, practicile de design și discursurile din expoziție explorează produsele și resursele orașului din perspective locale și globale, conectând locuri, oameni și urgențe, la diferite scări.

Expoziția a ocupat un fost spațiu de producție al fostei platforme industriale Azur, iar elementele de mobilier ale acesteia, ca și în cazul primei expoziții, au fost realizate în colaborare cu fabrici locale (Azur, Flex). La evenimentul de deschidere au participat peste 1.500 de persoane. Vernisajul a fost acompaniat de un concert al formației Șuie Paparude, invitați: Campineanu Mihai, Dobre Mihai Marian și Stanciulescu Cezar-Cristian. În cadrul weekendului de deschidere au avut loc mai multe tururi ghidate, dezbateri și prezentări.

Expoziția este doar parțial finanțată prin acest proiect, restul finanțării fiind asigurată de partenerul proiectului: Universitatea Politehnica Timișoara.

În programul de mediere, expoziția „Semnalizatoare – Designul nu este un Panou de Bord” și-a propus să implice activ vizitatorii, ca parte esențială a programul Bright Cityscapes. Pentru fiecare audiență ne-am propus ca expoziția să se dezvăluie cu ajutorul unor experiențe specifice de participare și vizitare. Astfel am dezvoltat programe distincte pentru elevii și studenții din Timișoara, pentru angajații companiilor industriale, creativii locali, mediul academic UPT și pentru seniori care au lucrat în fabricile timișorene. Publicul larg, în schimb, a beneficiat de tururi ghidate în fiecare sâmbătă și zilnic de au avut ocazia să intre în dialog cu cei 6 mediatori. La finalul vizitei vizitatorii au fost invitați să interacționeze și cu cardurile de reflecție ce marchează momentul reflectiv, necesar pentru ca publicul să aibă un timp, un cadru și un stimul care să-l invite să conștientizeze experiența avută în expoziție.