Oameni la lucru în casele lor – SG STUDIO SRL
Ştefan Ghenciulescu
Dorothee Hasnaş
Andreea Drăghicescu
Autori:
Mihai Duţescu
Cătălina Frâncu
Ştefan Ghenciulescu
Dorothee Hasnaş
Dorothea Nicolescu
Miklós Péterffy
Ilinca Pop
Irina Tulbure
Costin Zamfir
Reportaje fotografice:
Laurian Ghiniţoiu
Corneliu Grigoriu
Dragoş Lumpan
Andrei Mărgulescu
Cristian Oprea
Sabin Prodan
Marius Vasile
Design grafic:
Radu Manelici
DTP:
Aurelian Ardeleanu
Corectură:
Duşa Udrea‑Boborel
Redesenare şi reconstituire planuri, cercetare:
Matei Barbu
Gabriela Bilan
Cristina Ciobanu
Andrei Culinescu
Andra Ghenoiu
Alexandra‑Caragiu Gheorghiţă
Alexandra Iosif
Andrei Ivanovits
Andreea Manea
Cezara Matei
Flavia Nechiţelea
Rora Paliga
Theodora Popescu
Sorin Olteanu
Martha Robănescu
Andrada Spătaru
Patricia Stan
Camelia Stanciu
Maria Stanciu
Tudor Stănilă
Gabriela Udrea
Ionuţ Ursachi
O parte dintre planurile redesenate provin din cartea Locuinţa românească. Un fişier, autori: Cristina Constantin, Cosmin Pavel (Abruptarhitectura).
Imagini şi documente de epocă: Arhivele Muzeului Naţional al Literaturii Române, Muzeului Municipiului Bucureşti, Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, Utilitas SRL
Echipa Zeppelin:
Raluca Marţiş
Mugur Grosu
Sonia Lascu
Mulţumiri:
Adrian Scripcariu
Virgil Scripcariu
Lia Perjovschi
Dan Perjovschi
Marlene Herberth
Alex Herberth
Rucsandra Pop
Jean‑Lorin Sterian
Georgiana Ghenciulescu
Selecție la secțiunea „Publicații de arhitectură” în cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură București 2023 (BNA 2023) - https://www.uar-bna.ro/2023/proiecte/610/
Descriere
Dedicăm această carte unor locuinţe din România care au servit în acelaşi timp drept atelier/birou/adăpost pentru personalităţi culturale ale ultimilor 150–200 de ani. Vorbim despre case şi despre ce se întâmpla în ele, dar şi despre valoarea lor de model pentru practica arhitecturală şi pentru locuirea de azi.
Ideea ei a apărut în primăvara lui 2020, perioada primei relaxări a măsurilor împotriva pandemiei. După obligatoria primă vizită la o terasă, a urmat şi cea la muzee şi expoziţii. Prea multe expoziţii nu au fost – cel puţin într‑o primă etapă – aşa că ne‑am întors în familie către locuri interioare dragi şi pe care nu le mai văzuserăm de mult. Aşa am ajuns şi la muzeul‑casa memorială Theodor Aman de pe strada Rosetti. Casa cea frumoasă (la care Aman nu a fost doar client, ci şi coautor) a căpătat brusc semnificaţii noi.
Desigur, ne‑au interesat clădiri frumoase şi cu valoare de model. Unele dintre ele au fost proiectate de arhitecţi mari sau importanţi (Horia Creangă, Duiliu Marcu, Károly Kós, Henriette Delavrancea, Petre Antonescu, Edmond Van Saanen Algy). La altele, aşa cum este cazul casei-atelier Theodor Aman, Mărţişorului lui Arghezi, casei familiei Bacovia din Bucureşti, caselor Aman şi Cuţescu‑Storck, transformării de către Gellu Naum a unei case ţărăneşti din Comana, clienţii au devenit, în parte sau în totalitate, ei înşişi arhitecţi.
Vila‑atelier Medrea (Horia Creangă), vila inginerului Buşilă (Duiliu Marcu), blocul în care îşi aveau apartamentele Ion Minulescu şi Liviu Rebreanu ţin de un moment arhitectural glorios: modernismul interbelic. Alte case ne vorbesc despre clasicism, romantism, eclectism Belle‑Époque (Casa Lipatti de Petre Antonescu, casa lui Istrate Micescu de Edmond Van Saanen Algy, Casa-Observator Amiral Urseanu de I.D. Berindey), stiluri naţionale mai radicale sau mai moderate (casa proiectată de către Károly Kós pentru mama sa este considerată începutul simbolic al celui de‑al doilea stil naţional maghiar), vernacular ante‑ şi postbelic etc.
