Case de muzicieni – Asociația Opus

Proiectul Case de muzicieni aduce în atenția memoriei colective un tip de locuire bucureșteană specifică finalului de secol al XIX-lea și secolului XX, în care arhitectura cu rol rezidențial și muzica se îmbinau în mod armonios. Multe dintre clădirile rezidențiale care au aparținut muzicienilor și familiilor lor au fost proiectate încă de la început cu funcțiunea „muzicală incorporată” – spațiul casei gravita în jurul amplului salonul muzical ce găzduia în timpul seratelor elita intelectuală a vremii, unde se afla, de obicei, pianul/pianele. („Casa-pian” a Aureliei Cionca de pe str. Dr. Mihail Mirinescu nr. 2 este doar un exemplu de arhitectură rezidențială modelată anume pentru a cuprinde spații dedicate muzicii). De altfel, educația muzicală și saloanele, spațiile dedicate practicii muzicii, erau o componentă întâlnită în majoritatea caselor burgheze.  

După instalarea regimului comunist, locuirea se schimbă: vechile clădiri unifamiliale ajung să adăpostescă forțat mai multe familii, salonul își pierde rolul original, locuirea la bloc, în apartamente restrânse, nu include spații special dedicate muzicii. În chiar și în condițiile acestor schimbări, muzicienii își adaptează spațiile de locuit pentru a face loc muzicii. 

Unul dintre scopurile acestui demers este de a suprapune valori ale patrimoniului construit bucureștean și ale patrimoniului imaterial din două domenii conexe: arhitectura și muzica.  

Proiectul a propus mai multe direcții de explorare:  

– inventarierea caselor de muzicieni;  

– cercetarea unui tipuri de locuire bucureșteană cu calități specifice;  

– reconstruirea unei atmosfere specifice de locuire apelând la arhivele personale ale familiilor muzicienilor, la mărturii, biografii și bibliografii dedicate.  

Zeci de nume și case au fost scoase la lumină în anul 2021, în cadrul proiectului Case de muzicieni, derulat cu sprijinul Primăriei Capitalei, prin Arcub, iar lista urmează a fost completată în cadrul acestui proiect. Informațiilor obiective (biografice și arhitecturale) li s-au adăugat date culese cu ajutorul interviurilor, fotografii recente și din arhivele personale ale locatarilor. Imobilele ce constituie subiect al proiectului se regăsesc pe site-ul bilingv (română-engleză) www.casedemuzicieni.ro, pe harta digitală de pe site, dar și pe o hartă în format print, Bucureștiul muzical.  

Finalizarea proiectului a fost marcată printr-un eveniment muzical desfășurat la Casa memorială Anton Pann – un recital vioară-chitară cu muzică românească de la granița secolelor 19-20.  

Harta fizică „Case de muzicieni – București”, creație a ilustratoarei Ana Bănică, a beneficiat de un eveniment de lansare la sediul OAR, cu participarea violistului Răzvan Popovici și a pianistei Cristiana Mihart.