Arhitext 3/2021 – Creație / In-creație / Re-creație / Pro-creație. Biblioteci și librării – Fundația Arhitext Design

Arhitext 3/2021 – Creație / In-creație / Re-creație / Pro-creație. Biblioteci și librării – Fundația Arhitext Design

Project icon
Categorie Reviste
Organizație Fundația Arhitext Design
Localizare România
Status Încheiat
Grupuri țintă arhitecţi, urbanişti, teoreticieni de arhitectură, artă şi design, filosofi, artişti video/multi-media, ingineri, constructori, birouri de proiectare sau firme de construcţii, studenţi de la facultăţile de profil corespunzătoare domeniilor de mai sus, oameni de cultură din alte domenii şi artiştii în general
Număr beneficiari 8000
Procent de finanțare 68%
Suma finanțată 49.100 RON
Coordonator proiect arh. Arpad Zachi
Echipă proiect
Ștefan Popa
Vlad Buhu
Mihai Pienescu
Mihai Zachi
Dana Milea
Max Theodor Gruenwald
Ana Maris Chiș
Aura Pandele
Raluca Serdaru
Mioara Iordache
Roxana Daniela Chiș
Bogdan Ghiu
Ștefan Vianu
Vladimir Vinea
Premii și nominalizări
-
Evenimente
-
Tiraj
format electronic

Descriere generală

Demersul echipei redacționale se concentrează pe punerea în pagină, în mod critic (cu comentarii şi interpretări comparative sau contrapunctice), atât a textelor teoretice, cât şi a proiectelor de arhitectură, de urbanism şi de artă (din secțiunea tematică practică, precum și din ultima secțiune a revistei, east-centric arch). Tematica fiecărui număr porneşte de la probleme / subiecte / idei de actualitate și propune un dialog interdisciplinar pe marginea conceptului / programului / paradigmei puse în discuție. De asemenea, prezentarea proiectelor nu se rezumă doar la imagini şi texte atractive, ci include și planuri sau alte piese tehnice, casete tehnice elaborate şi informaţii tehnice de interes.

Ca o consecință a impactului pandemiei (economice, financiare și a modului de viață) Fundația Arhitext design a fost nevoită anul trecut, după 31 de ani de apariție în format tipărit, să treacă în format digital, dar păstrănd structura de conținut (teme, secțiuni, rubrici), de format (layout, paginație), cadența trimestrială de apariție și de răsfoire a revistei.

De aceea, în 2022, revista a ales formula de e-book, care permite introducerea și folosirea în mod ”creativ” a unor secvențe de filme și de ilustrație muzicală.

Finanțare 2021

Ca o consecință a impactului pandemiei (economice, financiare și a modului de viață) Fundația Arhitext design a decis ca, după 30 de ani de apariție în format tipărit, revista să treacă în format digital, dar păstrând structura de conținut (teme, secțiuni, rubrici), de format (layout, paginație), cadența de apariție și de răsfoire a revistei. Proiectul presupune constituirea unei echipe pentru editarea online, la un standard înalt, a revistei, precum şi pentru mediatizarea şi difuzarea acesteia.

Temele numărului 3/2021 al revistei Arhitext vor fi:

Tema teoretică: „Creat / In-creat / Re-creat / Pro-creat”, coordonată de Arpad Zachi. Creativ este astăzi un cuvânt la modă, utilizat și abuzat oricând, oricum și oriunde. Este un moment bun să ne reamintim rădăcinile, evoluția și înțelesurile acestui termen în diferitele lui forme lexicale, ca substantiv (creație), verb (a crea) sau adjectiv (creativ). La fel de utile ar putea fi și înțelegerea și re-cunoașterea rațiunii derivatelor acestui cuvânt, increat, procreat, recreat, care par să fi încercat să protejeze semnificația originară a conceptului. Păstrând scara, putem spune același lucru și despre Arhitectură.

Tema practică: „Biblioteci si Librarii”, coordonată de Ștefan C. Popa. Tema propune o discuție despre biblioteci și librării ca spații de întâlnire personale, dar și imaginare, spontane sau intenționate. Decorul interior și arhitectura condiționează felul în care este folosit spațiul pentru carte și chiar cartea însăși: viteza cu care sunt parcurse rafturile, crearea de oportunități de identificare a volumelor căutate, criteriile de distribuție a cărților pe rafturi, condițiile de lumină din interior, temperatura, relația cu spațiul public, acces și ieșire. Toate acestea sunt interpretate și re-inventate în noile spații de biblioteci și librării, iar arhitectul capătă puteri înnoite și sporite pentru a defini acest spațiu și a-i stabili poziția în noul peisaj cultural.