Bienala de Arhitectură Transilvania 2023 (BATRA 2023) – Filiala Teritorială Transilvania a OAR

Descriere generală

Bienala de Arhitectură Transilvania (BATRA) are loc o dată la doi ani și reunește cele mai valoroase proiecte de arhitectură, design și intervenții urbane realizate de arhitecții din cele cinci filiale partenere: OAR Transilvania, OAR Bihor, OAR Satu Mare, OAR Nord-Vest și OAR Alba. De asemenea, pot participa și arhitecți membri ai oricărei Filiale Teritoriale OAR, cu condiția ca proiectul înscris să fie localizat în unul dintre județele: Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Alba, Bihor, Maramureș sau Satu Mare. Pe lângă secțiunile competiției principale, bienala include și patru secțiuni speciale – fotografie, poezie, parteneriate și inițiative civice – dedicate tuturor creativilor implicați în domeniul arhitecturii și în dialogul interdisciplinar cu spațiul construit.

Evenimentul central al bienalei este expoziția-concurs, care aduce în prim-plan cele mai relevante lucrări din domeniul arhitecturii realizate în ultimii doi ani. Scopul acestei expoziții este de a reflecta fidel activitatea profesională a membrilor filialelor participante, de a promova exemple remarcabile de practică arhitecturală și de a încuraja o atitudine critică și constructivă față de arhitectura contemporană. Nominalizările și premiile sunt stabilite de un juriu format din arhitecți recunoscuți la nivel național și internațional.

În jurul expoziției-concurs se desfășoară o serie de evenimente conexe menite să implice un public cât mai larg în dialogul despre arhitectură. Arhitecți, urbaniști, colaboratori, parteneri și reprezentanți ai altor domenii profesionale relevante se întâlnesc pentru a dezbate, prezenta și propune soluții contemporane. De asemenea, o componentă importantă a programului este dedicată publicului larg, comunităților locale din cele cinci regiuni și beneficiarilor direcți sau indirecți ai proiectelor prezentate.

Finanțare 2022-2023 

Încercările noastre de a înțelege impactul arhitecturii ne-au determinat să ne punem întrebări legate de natura acestuia. Concluziile sunt, desigur, provizorii, în strânsă conexiune cu natura efemeră a discursului arhitectural care este caracteristic acestei epoci dinamice, și se situează între surpriză și șoc, având în vedere gama largă de tipologii și de intervenții în mediile urban și rural, dar și impactul pe care acestea îl au asupra mediului construit, a naturii, a comunităților și a fiecărui om în parte.

O analiză a impactului ar trebui să pornească de la a pune sub semnul întrebării termenul, devenit standard. Aceasta este rațiunea pentru care ar trebui, poate, să începem prin a ne întreba care sunt motivele pentru care dorim să avem un impact, mai degrabă decât despre cum poate fi realizat acesta. De exemplu, „impactul mai larg” a fost, în primul rând, de natură economică. Toată lumea își dorește să aibă mai mulți bani, nu? Cum rămâne, însă, cu acele situații în care, din cauza creșterii economice, costurile de mediu au fost incomensurabile?

Includerea unor standarde nondisciplinare pentru succes este o strategie a cercetării contemporane. Poate fi o soluție și pentru arhitectură? Implicarea celor asupra cărora sperăm ca intervențiile noastre să aibă un impact crește șansele de a avea un rol mai amplu și ne îmbunătățește munca.

Desigur, unii se vor întreba nu cum să aibă un impact sau ce înseamnă impact, ci dacă arhitectura ar trebui să aibă un impact. Unii vor susține autosuficiența sau ar putea pretinde că efectele sale se desfășoară pe orizonturi de timp foarte lungi și funcționează adânc în subteran, în rădăcinile culturii.