Mutații în arhitectura locuinței individuale în România 1947-1989 – Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM)

Cartea este prima lucrare care tratează subiectul locuinței în perioada 1947-1989 la nivel național, acoperind mediile urban și rural.  Ea are la bază lucrarea de doctorat a autorului, susținută în septembrie 2014, în cadrul școlii doctorale a UAUIM, sub îndrumarea prof. univ. dr. arh. Emil Barbu Popescu. Autorul este absolvent al Academiei de Arhitectură al Universității Elveției Italiene (Accademia di Architettura, Università della Svizzera Italiana) cu un master în studii avansate în arhitectura teritoriului la aceeași universitate. 

Proiectul prezintă un prim pas în completarea istoriei recente a arhitecturii românești și aduce la lumină o serie de date noi și conexiuni economice, legislative, culturale, politice, statistice și stilistice în ceea ce privește fenomenul locuirii.  

În problematica mai vastă a locuirii contemporane, volumul ar deveni un material de referință pentru înțelegerea temei mai vaste a locuirii postdecembriste, nu doar în cazul locuințelor individuale, ci și a celor colective sau semicolective.