Oameni la lucru în casele lor – SG STUDIO SRL
Autori: Mihai Duţescu, Cătălina Frâncu, Ştefan Ghenciulescu, Dorothee
Hasnaş, Dorothea Nicolescu, Miklós Péterffy, Ilinca Pop, Irina Tulbure, Costin Zamfir
Reportaje fotografice: Laurian Ghiniţoiu, Corneliu Grigoriu, Dragoş Lumpan, Andrei Mărgulescu, Cristian Oprea, Sabin Prodan, Marius Vasile
Design grafic: Radu Manelici
DTP: Aurelian Ardeleanu
Corectură: Duşa Udrea‑Boborel
Redesenare şi reconstituire planuri, cercetare: Matei Barbu, Gabriela Bilan, Cristina Ciobanu, Andrei Culinescu, Andra Ghenoiu, Alexandra‑Caragiu Gheorghiţă, Alexandra Iosif, Andrei Ivanovits, Andreea Manea, Cezara Matei, Flavia Nechiţelea, Rora Paliga, Theodora
Popescu, Sorin Olteanu, Martha Robănescu, Andrada Spătaru, Patricia Stan, Camelia Stanciu, Maria Stanciu, Tudor Stănilă, Gabriela Udrea, Ionuţ Ursachi
O parte dintre planurile redesenate provin din cartea Locuinţa românească. Un fişier, autori: Cristina Constantin, Cosmin Pavel (Abruptarhitectura).
Imagini şi documente de epocă: Arhivele Muzeului Naţional al Literaturii Române, Muzeului Municipiului Bucureşti, Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, Utilitas SRL
Echipa Zeppelin: Raluca Marţiş, Mugur Grosu, Sonia Lascu
Mulţumiri: Adrian Scripcariu, Virgil Scripcariu, Lia Perjovschi, Dan Perjovschi,
Marlene Herberth, Alex Herberth, Rucsandra Pop, Jean‑Lorin Sterian
Georgiana Ghenciulescu
Descriere
Dedicăm această carte unor locuinţe din România care au servit în acelaşi timp drept atelier/birou/adăpost pentru personalităţi culturale ale ultimilor 150–200 de ani. Vorbim despre case şi despre ce se întâmpla în ele, dar şi despre valoarea lor de model pentru practica arhitecturală şi pentru locuirea de azi.
Ideea ei a apărut în primăvara lui 2020, perioada primei relaxări a măsurilor împotriva pandemiei. După obligatoria primă vizită la o terasă, a urmat şi cea la muzee şi expoziţii. Prea multe expoziţii nu au fost – cel puţin într‑o primă etapă – aşa că ne‑am întors în familie către locuri interioare dragi şi pe care nu le mai văzuserăm de mult. Aşa am ajuns şi la muzeul‑casa memorială Theodor Aman de pe strada Rosetti. Casa cea frumoasă (la care Aman nu a fost doar client, ci şi coautor) a căpătat brusc semnificaţii noi.
Desigur, ne‑au interesat clădiri frumoase şi cu valoare de model. Unele dintre ele au fost proiectate de arhitecţi mari sau importanţi (Horia Creangă, Duiliu Marcu, Károly Kós, Henriette Delavrancea, Petre Antonescu, Edmond Van Saanen Algy). La altele, aşa cum este cazul casei-atelier Theodor Aman, Mărţişorului lui Arghezi, casei familiei Bacovia din Bucureşti, caselor Aman şi Cuţescu‑Storck, transformării de către Gellu Naum a unei case ţărăneşti din Comana, clienţii au devenit, în parte sau în totalitate, ei înşişi arhitecţi.
Vila‑atelier Medrea (Horia Creangă), vila inginerului Buşilă (Duiliu Marcu), blocul în care îşi aveau apartamentele Ion Minulescu şi Liviu Rebreanu ţin de un moment arhitectural glorios: modernismul interbelic. Alte case ne vorbesc despre clasicism, romantism, eclectism Belle‑Époque (Casa Lipatti de Petre Antonescu, casa lui Istrate Micescu de Edmond Van Saanen Algy, Casa-Observator Amiral Urseanu de I.D. Berindey), stiluri naţionale mai radicale sau mai moderate (casa proiectată de către Károly Kós pentru mama sa este considerată începutul simbolic al celui de‑al doilea stil naţional maghiar), vernacular ante‑ şi postbelic etc.
