Portret (Ne)văzut – Filială Teritorială Iași a OAR

Proiectul a propus deschiderea porților universului arhitectural contemporan ieșean prin intermediul unor producții vizuale (filme documentare) și expoziții, ce au adus în atenția publicului larg activitatea și opera personalităților locale din sfera arhitecturii și urbanismului. Proiectul a fost inspirat de „Portret vertical. Arhitecți în memoria orașului” desfășurat de Filiala Teritorială Timiș a OAR.

Orașul Iași are un caracter aparte, rezultat al suprapunerilor, uneori brutale, a straturilor arhitecturale: peste și între fragmente disparate ale orașului vechi, de sfârșit de secol XVIII și început de secol XIX, se suprapun intervenții ulterioare, orașul devenind o „carte construită” cu multiple fire narative dezvoltate în „capitole” în continuă scriere. Orașul este lecturat zilnic de către locuitorii săi, foarte puțini cunoscând însă autorii clădirilor și spațiilor urbane care ne înconjoară. De aici provine idea proiectului, din văzutul perceput de fiecare dintre noi (orașul așa cum ne apare el astăzi) și nevăzutul, adică activitatea creatoare a arhitecților.

Pe termen lung, proiectul se dorește a fi unul multianual, aceasta fiind etapa pilot care să ne permită o evaluare a demersului, inclusiv din perspectiva reacțiilor publicului căruia i se adresează. Ne dorim să aducem în prim plan personaje cheie, arhitecți care prin întreaga lor activitate și-au lăsat o amprentă puternică asupra orașului Iași, dar și asupra arhitecților actuali.

O primă inventariere a oferit o listă de arhitecți care pot face obiectul unor documentări amănunțite: Corneliu Ciobănașu, Mihai Apetrei, Gheorghe Hereș, Constantin Lepădatu, Mihai și Luminița Maica, Victor Mihailovici, Nicolae Munteanu, Virgiliu Onofrei, Nicolae Vericeanu. Din această listă lipsesc în mod intenționat două nume reprezentative pentru orașul Iași, G. M. Cantacuzino și Nicolae Porumbescu, deoarece există deja o serie de studii de documentare despre activitatea acestora, cărți, articole și filme documentare realizate în ultimii 10 ani, un astfel de demers fiind, așadar, redundant.

Pentru acestă primă ediție a proiectului am documentat activitatea arhitectului Mihai Apetrei, având în Vedere că deținem, digitalizată, o mare parte din arhiva sa de desene și schițe. Mihai Apetrei a fost în primul rând un „formator de arhitecți”, el fiind un „om de școală”, atât la propriu, cât și la figurat: a lucrat împreună cu Nicolae Porumbescu la clădirea Facultății de Arhitectură din Iași și a șlefuit generații întregi de arhitecți prin activitatea sa didactică neîntreruptă.

Produsele final al proiectului au fost filmul documentar și o expoziția de proiecte și schițe, prezentate în cadrul unor evenimente special organizate și ulterior în mediul online.