Prefabricat în România. Un secol de industrializare a construcției de locuințe – Positif Concept/ Editura Ozalid

Prefabricat în România. Un secol de industrializare a construcției de locuințe – Positif Concept/ Editura Ozalid

Project icon
Categorie Cărți
Organizație Positif Concept SRL/ Editura Ozalid
Localizare România
Status Încheiat
Grupuri țintă comunitatea arhitecților și inginerilor, publicul larg interesat de arhitectură și istoria tehnicilor de construcție
Număr beneficiari
Procent de finanțare 58%
Suma finanțată 40.900 RON
Coordonator proiect Emilia Țugui
Echipă proiect
Autor:
Andreea Cel Mare

Autor prefață:
Rodica Crișan
Nicolae Lascu

Redactor:
Mădălina Oana Mihăilă

Corectură în limba română:
Evelin Ceciu
Marian Busuioc

Colaborator distribuție, asistent de proiect:
Iuliana Ștefan

Coordonator financiar:
Florea Țuguui
Premii și nominalizări
Selecție la secțiunea „Publicații de arhitectură” în cadrul Bienalei Naționale de Arhitetcură 2025 (BNA 2025) - https://www.uar-bna.ro/2025/proiecte/277/
Tiraj
900 exemplare

Cartea investighează evoluția procesului de industrializare a construcțiilor de locuințe în România, de la experimentele interbelice, la implementarea masivă a sistemelor„totale”, în cadru mai larg, european și internațional. Prin lentila tehnologiei sunt examinate, pe de o parte, relațiile în continuă schimbare între arhitectură și proiectul social și politic, iar pe de altă parte, modul de conectare a prefabricării locuințelor în România la fenomenul global al industrializării arhitecturii. Organizată în cea mai mare parte cronologic, lucrarea urmărește prefabricarea în cadrul său evolutiv istoric, tehnic și ideologic. 

Volumul aduce în lumină seria de divergențe care au determinat traiectoria prefabricării locuințelor în România: diferențele de percepție asupra unor concepte fundamentale între mediul profesional și cel politic, nepotrivirea dintre ambițiile cantitative și posibilitățile economice reale, contrastul dintre complexitatea preocupărilor teoretice și caracterul precar al sistemelor constructive puse în operă, în special către sfârșitul perioadei studiate. Prin identificarea acestor diferențe, se poate elimina o parte importantă a concepțiilor eronate care încă însoțesc noțiunea de „prefabricare” în România.  

Evidențierea factorilor care au stimulat inovațiile tehnologice în arhitectură și a conjuncturilor care au determinat eșecul implementării acestora constituie un pas necesar în evaluarea potențialului actual al aplicării sistemelor constructive prefabricate în construcția de locuințe, dar și în alte programe de construcții de interes public sau social. 

Teza de doctorat a autoarei, care a stat la baza proiectului editorial, a fost completată și actualizată, o parte însemnată fiind reprezentă de documente de arhivă și imagini istorice inedite și fotografii recente. 

În stadiul de aplicare, proiectul s-a numit doar „Prefabricarea construcțiilor de locuințe în România ”.