Revista Zeppelin #166 (vară 2022) – Hibrizi. Noi moduri de a coabita – SG STUDIO SRL
arh. Constantin Goagea
arh. Cosmina Goagea
arh. Lorena Brează
arh. Cătăina Frâncu
dr. arh. Mihai Duțescu
dr. arh. Irina Rotaru
dr. arh. Ioana Vultur
Ioana Calen
arh. Klara Veer
arh. Jean Craiu
arh. Alexandra Demetriu
arh. Ștefan Tuchilă
arh. Corina Laza
dr. arh. Stefan Simion
arh. Irina Meliță
arh. Dorothee Hasnas
arh. Cosmin O. Gălățianu
arh. Cristian Beșliu
Grafica: Radu Manelici
DTP: Aurelian Ardelean
Corecturi: Dusa Udrea-Boborel
Marketing: Raluca Marțiș
Distribuție: Sonia Irimescu
Descriere
Zeppelin este o publicație de referință, care tratează fenomenul arhitectural și urban contemporan dintr-o perspectivă culturală. În jurul său s-a construit de-a lungul a peste 18 ani o platformă de producție culturală, cercetare și acțiune urbană. Publicația și alte proiecte ale echipei au primit până acum 20 premii și nominalizări. Începând cu 2016, Zeppelin apare într-o formulă nouă, o publicație periodică de dimensiunile și calitatea unui album. Identitatea proiectului editorial este dată de:
– Abordarea critică: selecția strictă și analiza proiectelor, secțiunea consistentă de texte teoretice, poziții ferme față de dezvoltarea necontrolată, distrugerea patrimoniului, problemele profesiei;
– Perspectiva multidisciplinară: publicăm opere și discursuri din alte domenii culturale atunci când ele privesc orașul, locuirea, cultura urbană;
– Inovație și sprijinirea noii generații: susținem intervențiile cu un plus de valoare culturală și socială, operațiunile sustenabile, noile tehnologii dar și reactivarea practicilor tradiționale. Suntem mândri de faptul că marea majoritate a tinerilor arhitecți de succes din România au fost publicați pentru prima oară în revista noastră;
– Publicarea intensivă a proiectelor cu caracter public și social – spații și clădiri publice, proiecte cu bugete reduse, proiecte de incluziune socială, programe speciale;
– Promovarea intensă a arhitecturii responsabile și a activării patrimoniului;
– Sincronizarea și deschiderea culturală: privim arhitectura din România într-un context internațional și analizăm evoluțiile cele mai recente. Am accentuat prezența arhitecturii regionale și a proiectelor din România ce duc mai departe un specific regional, o tradiție a construirii, o diversitate culturală istorică;
– Accesibilitate, promovare internațională: majoritatea materialelor pot fi citite și sunt atractive și pentru ne-profesioniști. Peste 90 % din texte sunt traduse integral sau parțial în engleză.
– Identitatea vizuală, calitatea designului grafic și a tiparului.
Din 2016, revista apare în format de tip bookazine, îmbinând caracterul de revistă (apariție periodică, rubrici clar structurate, subiecte de actualitate) cu cel de album (număr de pagini și dimensiuni mari, hârtie, tipar și legătorie de calitate). Structura revistei cuprinde 3 secțiuni permanente: editorialul exprimă poziția revistei asupra celor mai fierbinți (și de multe ori inconfortabile) subiecte. Dosarul este secțiunea principală și conține lucrări de excepție – arhitectură, restaurare, design, proiecte de spațiu public – prezentate prin prisma unei teme. Zoom este secțiunea cu opere valoroase și de actualitate ce însă nu se încadrează în subiectul dosarelor. Articolele sunt de mari dimensiuni, cu texte critice cuprinzătoare, imagini, planuri și detalii. Texte teoretice analizează și pun în context fenomenul. Dosarele sunt gândite să devină referințe indispensabile pentru subiectul în cauză.
Finanțare 2022
Numărul 166 (2022) se concentrează pe conștientizarea și integrarea voluntară a hibridizării și coabitării. Ne uităm la suprapuneri și transformări, la conciliere între energii și interese diverse, la regenerarea care nu doar vindecă, ci duce lucrurile mai departe.
Primele articole se referă într-un sens mai literal la hibrizi, și anume la difuzia reciprocă între arhitectură și natură și la organizarea coabitării: arhitectura multispecii implantată de către Enrique Espinosa (Eeestudio) și Lys Villalba în teritoriul rural spaniol. SCOB a proiectat un sens giratoriu proiectat ca un ecosistem autonom și o piață urbană structurată de trama infrastructurii de apă din subsol și de plantația cu soiuri locale.
La coridorul verde din Taichung (arhitectură: Mecanoo), un peisaj public invadează, se sprijină pe și metamorfozează o lucrare grea de infrastructură. Tipica barieră anti-urbană a circulației pe mai multe niveluri, cu stâlpi, tabliere etc., devine un loc dinamic și complex – un parc liniar pe mai multe niveluri.
Regenerarea la scara unui oraș post-industrial este subiectul unui mini-dosar în cadrul dosarului principal. Ne-am asumat o analiză extinsă, cu interviuri amănunțite, cu date etc., pentru că Reșița – un centru al modernității încă din secolul al XVIII-lea, apoi supus unei dezindustrializări brutale – este un exemplu de renaștere.
Un alt articol extins este cel despre proiecte recente ale L’atelier – Nomadic Architecture Studio: coabitare, negociere și experiment în 4 locuințe cu suprafețe minimale, piațeta în care mașinile nu pleacă, dar merg rar și încet sau ideile pentru spații publice la periferie.
Închidem cu două materiale despre locuri de muncă și despre trecerea de la sală și cubicul la medii complexe, cu diferite grade de deschidere și partajare și cu ocupare extrem de mobilă.