Revista zeppelin #174 (primăvară 2025) – Ecosisteme – SG STUDIO SRL

Descriere generală

Zeppelin este o publicație de referință, care tratează fenomenul arhitectural și urban contemporan dintr-o perspectivă culturală. În jurul său s-a construit de-a lungul a peste 18 ani o platformă de producție culturală, cercetare și acțiune urbană. Publicația și alte proiecte ale echipei au primit până acum 20 premii și nominalizări. Începând cu 2016, Zeppelin apare într-o formulă nouă, o publicație periodică de dimensiunile și calitatea unui album. Identitatea proiectului editorial este dată de:

– Abordarea critică: selecția strictă și analiza proiectelor, secțiunea consistentă de texte teoretice, poziții ferme față de dezvoltarea necontrolată, distrugerea patrimoniului, problemele profesiei;

– Perspectiva multidisciplinară: publicăm opere și discursuri din alte domenii culturale atunci când ele privesc orașul, locuirea, cultura urbană;

– Inovație și sprijinirea noii generații: susținem intervențiile cu un plus de valoare culturală și socială, operațiunile sustenabile, noile tehnologii dar și reactivarea practicilor tradiționale. Suntem mândri de faptul că marea majoritate a tinerilor arhitecți de succes din România au fost publicați pentru prima oară în revista noastră;

– Publicarea intensivă a proiectelor cu caracter public și social – spații și clădiri publice, proiecte cu bugete reduse, proiecte de incluziune socială, programe speciale;

– Promovarea intensă a arhitecturii responsabile și a activării patrimoniului;

– Sincronizarea și deschiderea culturală: privim arhitectura din România într-un context internațional și analizăm evoluțiile cele mai recente. Am accentuat prezența arhitecturii regionale și a proiectelor din România ce duc mai departe un specific regional, o tradiție a construirii, o diversitate culturală istorică;

– Accesibilitate, promovare internațională: majoritatea materialelor pot fi citite și sunt atractive și pentru ne-profesioniști. Peste 90 % din texte sunt traduse integral sau parțial în engleză.

– Identitatea vizuală, calitatea designului grafic și a tiparului.

Din 2016, revista apare în format de tip bookazine, îmbinând caracterul de revistă (apariție periodică, rubrici clar structurate, subiecte de actualitate) cu cel de album (număr de pagini și dimensiuni mari, hârtie, tipar și legătorie de calitate). Structura revistei cuprinde 3 secțiuni permanente: editorialul exprimă poziția revistei asupra celor mai fierbinți (și de multe ori inconfortabile) subiecte. Dosarul este secțiunea principală și conține lucrări de excepție – arhitectură, restaurare, design, proiecte de spațiu public – prezentate prin prisma unei teme. Zoom este secțiunea cu opere valoroase și de actualitate ce însă nu se încadrează în subiectul dosarelor. Articolele sunt de mari dimensiuni, cu texte critice cuprinzătoare, imagini, planuri și detalii. Texte teoretice analizează și pun în context fenomenul. Dosarele sunt gândite să devină referințe indispensabile pentru subiectul în cauză.

Finanțare 2024-2025

Numărul 174 (2025) a explorat tema „Ecosisteme” – arhitectura mai puțin evidentă care lucrează cu materia vie sau ca parte asumată a unui sistem de relații. Vorbim despre relația dintre organismele vii și mediu: relații natură–oraș, relațiile dintre oameni și felurile alternative de a locui fără a trece (deocamdată) în afara sistemului.

Începem dosarul cu două reacții opuse la catastrofele naturale: zidul Japoniei construit împotriva tsunamiurilor, un gest imens, brutal și costisitor de separare între pământ și apă; și arderile culturale indigene din California ca strategie împotriva incendiilor de vegetație necontrolate. Continuăm cu lucrul cu teritoriul: proiecte de spații publice inundabile și trasee între orașe prin foste saline, precum și un alt proiect din Japonia, Art Biotop Water Garden, care ne provoacă să ne gândim la ce vor deveni spațiile vegetale hiperantropocontrolate.

Din România avem în dosar mai multe proiecte în mediul rural: ADN BA pornesc de la tipuri locale. pensiunea de la Măgura (ADN BA), cabane la Șirnea (Răzvan Dracea), TERRRA Brezoi și Stația de cercetare de la Siliștea Snagovului. Ultimele proiecte se bazează pe proprietate și funcționare de tip cooperativ, extrasă din logica pieței, a rentei funciare și a profitului.

Este cazul și pentru peisagismul urban, care nu trebuie să producă grădinițe scumpe, ci să fie parte a gândirii. Am vorbit cu peisagiștii Christian Beros, Diana Culescu, Nicolas Triboi, Raluca Rusu și Alexandru Ciobotă și am inclus un material despre strategia barceloneză din perioada primarei Ada Colau pentru renaturare, celebrele superinsule pietonale și coridoarele verzi.

Dosarul se închide cu două materiale despre arhitectura antiobiect: Centrul Studențesc al Universității Tehnice din Braunschweig (Gustav Düsing & Max Hacke) și clădirea La Comunal, tot din Barcelona (Lacol).