Revista zeppelin #172 (primăvară 2024) – Cehia. De la margine la centru – SG STUDIO SRL
Ștefan Ghenciulescu, arhitect, director SG Studio, redactor-sef Zeppelin
samu Okamura, arhitect și critic de arhitectură
Tomas Zdvihal, arhitect
Redactie:
arh. Constantin Goagea
arh. Cosmina Goagea
arh. Lorena Brează
arh. Cătăina Frâncu
dr. arh. Mihai Duțescu
dr. arh. Irina Rotaru
dr. arh. Ioana Vultur
Ioana Calen
arh. Klara Veer
arh. Jean Craiu
arh. Alexandra Demetriu
arh. Ștefan Tuchilă
arh. Corina Laza
dr. arh. Stefan Simion
arh. Irina Meliță
arh. Dorothee Hasnas
arh. Cosmin O. Gălățianu
arh. Cristian Beșliu
Grafica: Radu Manelici
DTP: Aurelian Ardelean
Corecturi: Dusa Udrea-Boborel
Marketing: Raluca Marțiș
Distribuție: Matei Constantinescu
Descriere
Descriere generală
Zeppelin este o publicație de referință, care tratează fenomenul arhitectural și urban contemporan dintr-o perspectivă culturală. În jurul său s-a construit de-a lungul a peste 18 ani o platformă de producție culturală, cercetare și acțiune urbană. Publicația și alte proiecte ale echipei au primit până acum 20 premii și nominalizări. Începând cu 2016, Zeppelin apare într-o formulă nouă, o publicație periodică de dimensiunile și calitatea unui album. Identitatea proiectului editorial este dată de:
– Abordarea critică: selecția strictă și analiza proiectelor, secțiunea consistentă de texte teoretice, poziții ferme față de dezvoltarea necontrolată, distrugerea patrimoniului, problemele profesiei;
– Perspectiva multidisciplinară: publicăm opere și discursuri din alte domenii culturale atunci când ele privesc orașul, locuirea, cultura urbană;
– Inovație și sprijinirea noii generații: susținem intervențiile cu un plus de valoare culturală și socială, operațiunile sustenabile, noile tehnologii dar și reactivarea practicilor tradiționale. Suntem mândri de faptul că marea majoritate a tinerilor arhitecți de succes din România au fost publicați pentru prima oară în revista noastră;
– Publicarea intensivă a proiectelor cu caracter public și social – spații și clădiri publice, proiecte cu bugete reduse, proiecte de incluziune socială, programe speciale;
– Promovarea intensă a arhitecturii responsabile și a activării patrimoniului;
– Sincronizarea și deschiderea culturală: privim arhitectura din România într-un context internațional și analizăm evoluțiile cele mai recente. Am accentuat prezența arhitecturii regionale și a proiectelor din România ce duc mai departe un specific regional, o tradiție a construirii, o diversitate culturală istorică;
– Accesibilitate, promovare internațională: majoritatea materialelor pot fi citite și sunt atractive și pentru ne-profesioniști. Peste 90 % din texte sunt traduse integral sau parțial în engleză.
– Identitatea vizuală, calitatea designului grafic și a tiparului.
Din 2016, revista apare în format de tip bookazine, îmbinând caracterul de revistă (apariție periodică, rubrici clar structurate, subiecte de actualitate) cu cel de album (număr de pagini și dimensiuni mari, hârtie, tipar și legătorie de calitate). Structura revistei cuprinde 3 secțiuni permanente: editorialul exprimă poziția revistei asupra celor mai fierbinți (și de multe ori inconfortabile) subiecte. Dosarul este secțiunea principală și conține lucrări de excepție – arhitectură, restaurare, design, proiecte de spațiu public – prezentate prin prisma unei teme. Zoom este secțiunea cu opere valoroase și de actualitate ce însă nu se încadrează în subiectul dosarelor. Articolele sunt de mari dimensiuni, cu texte critice cuprinzătoare, imagini, planuri și detalii. Texte teoretice analizează și pun în context fenomenul. Dosarele sunt gândite să devină referințe indispensabile pentru subiectul în cauză.
Finanțare 2023-2024
Dosarul numărului172 (2024) s-a numit „Cehia. De la margine la centru” : Coordonat de către Osamu Okamura și Ștefan Ghenciulescu discută despre fenomenul orașelor mijlocii și mici, care s-au reinventat prin intermediul unor administrații progresiste și a unei noi generații de arhitecți-șefi. Felul în care aceste fenomene împreună cu o nouă strategie pentru arhitectură și un val de concursuri au dus la o arhitectură publică de calitate e dezbătut mai pe larg în textul său. A început să se închege o temă legată de aceste inițiative și de orașele mai mici, uneori la marginea fizică a țării, alteori pur și simplu în zone dezindustrializate, mai puțin vizibile (mai ales internațional). Am ales să includem în această categorie și câteva proiecte din Praga, dar din afara cartierelor celor mai centrale și mai bogate.
Majoritatea materialelor se leagă direct de concursuri: primării – cea din Lázně Bělohrad (re:architekti) și cea a districtului 7 din Praga (BOD Architekti), o bibliotecă: IGI Vratislavice, Liberec (Atakarchitekti). Mai avem o galerie de artă contemporană în Ostrava (KWKPromes) și un centru de arhitectură foarte special : CAMP (NOT BAD). Am inclus și două proiecte cu clienți privați vizionari: sedfiul companiei Lasvit, Nový Bor (OVA) și transformarea unui ansamblu industrial din Pardubice într-un cartier multifuncțional și un centru cultural la scară internațională.
Tomas Zdvihal a scris despre concursurile de arhitectură, despre cum inițiativele au venit dinspre societatea civilă și organizațiile profesionale, și despre cum ele sunt susținute mai ales la nivel local. Implicarea statului este pasul următor – și deloc garantat azi – pentru ca ele să devină procedură de masă.
Mulțumiri speciale: Robin Ujfaluši, Director al Centrului Ceh, București, Sandra Karacsony, Hana Pištorová și Anna Hrabáčková de la Centrele Cehe, Praga.