Școala de la Bunești, ediția 18, 2025 – Asociația Prietenii Școlii de la Bunești

Descriere generală

Școala de la Bunești este o formă de educație alternativă, care îmbină ateliere de arhitectură, pictură, sculptură și muzică, cu prelegeri din toate disciplinele umaniste, axate pe o listă de lecturi fundamentale. 

Profesorii și studenții își construiesc campusul sub forma unui șantier-școală, un ansamblu de machete de studiu 1:1, dedicate cât unui material de construcție natural: pământ, cărămidă, piatră și lemn. 

Prin astfel de inițiative, studenții au la îndemână atât contactul imediat cu materialul, cât și un cadru informal prin care pot interacționa cu arhitecți, artiști și restauratori, care vin în completarea cunoștințelor dobândite în mod formal în facultate. 

Proiectul valorifică resurse locale pentru a inventa arhitectură contemporană. În acelaşi timp, cercetează şi promovează calităţile arhetipale ale arhitecturii.

Şcoala de la Buneşti implică forţă de muncă locală şi încearcă revitalizarea mesteşugurilor tradiţionale de pe Valea Vâlsanului.

Finanțare 2024-2025

Odată cu anul 2024, proiectul Școlii de la Bunești a intrat într-o nouă etapă, prin anvergura și durata șantierului-școală dedicat profesioniștilor și publicului larg, care a acoperit practic 8 luni, prin organizarea primei ediții a Festivalului Pădurii și prin obținerea Marelui Premiu de Arhitectură Europeană Philippe Rotthier. Macheta pavilionului din lemn de stejar realizată în 2024 a deschis ultimul, dar și cel mai sofisticat exercițiu constructiv al Școlii: o structură de sinteză, care să recapituleze toate tehnicile experimentate timp de 17 ani și care să ofere spațiul pentru ateliere și locuințele profesorilor în viitorul apropiat.

Ediția 2025 am dedicat-o așadar acestui proiect complex, care s-a întins pe toată durata calendaristică a anului, și care a presupus două ateliere majore: fundații turnate de tip roman din piatră și var stins în operă (coordonator Edi Iacobescu) și dulgherie tradițională (centuri și șarpantă din elemente de stejar fasonate la bardă, coordonator Samuel Frățilă).

Pe lângă acestea, am organizat o varietate de ateliere complementare:

– proiectare participativă, relevee (gravate și pirogravate în pervazele și obloanele ferestrelor) și desen de arhitectură (sub coordonarea arh. Ștefan Davidovici);

– zidărie cu saci de pământ și acoperișuri înierbate;

– tâmplărie de lemn (ferestre noi de tip expozitor la Casa studenților, coordonator Samuel Frățilă);

– atelier cu lemn (structura noului umbrar-loc de luat masa, o scară interioară – coordonator pr. Emanuel Ganciu, ușă trafor, module de depozitare);

– finisaje (tencuieli și altoreliefuri din pământ – coordonator sculptor Ștefan Răileanu, stucatură pe bază de var – pargeting – coordonator James Collier, tapet din pânză de iută, argilă și var; pardoseală de piatră și cărămidă, inclusiv rostuire cu mortar de exterior – coordonator Ionuț Onoiu; imprimeuri din plante tinctoriale pe pânză);

– instalații (termice, bazate pe convecție naturală, sanitare și electrice); canalizare și rigole în curtea Casei Studenților;

– atelierul Habitatul Silvantropic (replantări și lucrări de întreținere; amenajarea unui lapidarium în și în jurul Casei Studenților).

Atelierele au fost dublate de prelegeri susținute de arh. Ana Maria Goilav, dr. Petre Guran, arh. Georgia Cristea și prof. Neva Poloski – pe teme de restaurare, revitalizare rurală și arhitectură cu materiale naturale – și de vizite ghidate la monumentele din Curtea de Argeș.