Seria dendrocronologică a stejarului, pentru datarea patrimoniului cultural din lemn, pentru Câmpia de Vest – Asociația Biserici Înlemnite

Proiectul a pornit de la necesitatea realizării unei serii dendrocronologice pentru lemnul de stejar din Câmpia de Vest. Lipsa unei astfel de serii a fost resimțită anterior de Echipa Biserici Înlemnite în încercarea de a data câteva clădiri emblematice din Banat, unde absența unui reper regional a limitat utilizarea metodei. În acest context a apărut ideea dezvoltării unei serii dendrocronologice regionale pentru stejar, printr-un proces interdisciplinar, deschis și participativ. Pe lângă obiectivul principal, realizarea seriei, proiectul a urmărit și alte direcții: diseminarea cunoștințelor despre dendrocronologie în rândul profesioniștilor și studenților din domenii diferite, înțelegerea dinamicii istorice a resursei lemnului de stejar în Banat, datarea unor clădiri relevante pentru istoria regiunii și obținerea de date utile pentru o posibilă reconstrucție climatică regională.

Demersul s-a desfășurat în mai multe etape de cercetare. Prima etapă a constat în analiza arhivelor și a altor surse scrise, completată de discuții cu specialiști din domenii precum istorie, silvicultură și geografie. Scopul a fost înțelegerea dinamicii exploatării și utilizării lemnului de stejar în Banat: identificarea pădurilor istorice, evoluția acestora, regimul de proprietate, existența unor centre de depozitare sau circulația materialului lemnos. În paralel s-a urmărit clarificarea procesului prin care lemnul de stejar a încetat treptat să mai fie utilizat în structurile clădirilor în secolul al XIX-lea, fiind înlocuit de lemnul de rășinoase.

A fost elaborată o metodologie de selecție a construcțiilor istorice analizate dendrocronologic. Criteriile au inclus existența unor elemente structurale din stejar cu un număr suficient de inele de creștere (minimum 30, ideal peste 70), posibilitatea prelevării probelor și, în mod ideal, prezența ultimului inel de creștere (Waldkante), necesar pentru determinarea anului tăierii arborelui. Totodată s-a urmărit ca obiectivele să aibă repere istorice minime privind datarea lor, să acopere perioade succesive și să fie distribuite teritorial în Banat pentru o reprezentare climatică cât mai bună. Un criteriu important a fost și relevanța istorică a construcțiilor selectate.

Proiectul a inclus și o componentă educațională și publică. A fost organizată o prezentare introductivă despre dendrocronologie și un workshop de prelevare și analiză a probelor la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, eveniment care s-a bucurat de un mare interes. Ulterior a avut loc cercetarea de teren, care a presupus identificarea obiectivelor, prelevarea probelor, măsurarea acestora și corelarea seriilor pe clădiri pentru construirea seriei dendrocronologice regionale. Proiectul s-a încheiat cu prezentarea publică a rezultatelor obținute.