Ferentari incomplet. Volumul I: Politici urbane la o margine de oraș (1846-2011) – Asociația Studio Zona

Ferentari incomplet. Volumul I: Politici urbane la o margine de oraș (1846-2011) – Asociația Studio Zona

Project icon
Categorie Cărți
Organizație Asociația Studio Zona
Localizare România
Status Încheiat
Grupuri țintă locuitorii cartierului Ferentari, studenți arhitecți, arhitecți și urbaniști interesați de istoria Bucureștiului, istorici, publicul larg interesat de arhitectură și istoria Bucureștiului
Număr beneficiari
Procent de finanțare 89.98%
Suma finanțată 56.584 RON
Coordonator proiect Andrei Răzvan Voinea
Echipă proiect
Asistent de proiect:
Mircea Dragomir

Autor:
Andrei Răzvan Voinea
Dana Dolghin
Gergo Pulay

Editor:
Irina Calotă Popescu

Fotograf:
Andrei Mărgulescu

Reproduceri grafice:
Matei Popescu

Corectură:
Mariana Dinu

Grafică:
Dinu Dumbrăvicean,
Max Gruenwald
(Faber Studio)

Responsabil financiar:
Roxana Alina Istudor
Premii și nominalizări
Nominalizare în cadrul Bienalei Naționale e Arhitectură 2023 (BNA 2023), categoria Publicații de arhitectură - https://www.uar-bna.ro/2023/proiecte/689/
Tiraj
700 exemplare

Cartea își popune identificarea evoluției acestui cartier în secolul al XX-lea, subliniind caracteristicile sale arhitecturale, intervențiile urbanistice și peisajul social.

Simbol al spațiului anonim, sărac și segregat de restul orașului, Ferentariul și-a consolidat în ultimii ani identitatea prin dezbateri, noi inițiative de folosire a spațiului construit și numeroase proiecte sociale, culturale, educaționale, de sănătate publică, de desegregare și de prevenire a sărăciei sau de creștere a încrederii comunitare printre locuitori.

Din acest punct de vedere, volumul dorește să contribuie la o dezbatere mai largă despre cultura și istoria Ferentariului, despre cum gândim mediul urban ca spațiu de intersecții sociale și despre tensiunile identitare existente la nivelul capitalei.

Evoluția cartierului este privită prin prisma conceptului de zonă interstițială între urban și rural, o zonă a  migrației permanente și a edificării pe terenuri libere. Dominat de chirii ieftine și condițiile precare de locuire, Ferentariul a reprezentat un spațiu al intervențiilor administrative în domeniul sănătății publice și un loc al discursurilor despre modernizare din secolul al XX-lea. Fără a fi un cartier industrial în sensul prezenței obiectivelor industrial, a fost locuit de o comunitate de muncitori industriali, servitor și mici comercianți care au sprijinit dezvoltarea orașului.

Studiul de față ține seama de literatura asupra construirii imaginarului urban și abordează istoria din perspectiva locuirii. Atenția acordată unei zone „ mărginașe”, „problematice” situează lucrarea în tendința contemporană de a revizita zone urbane europene, cu istorii care surprind conflicte sociale, politice sau identitare de lungă durată, de a sparge tiparele de gândire modern/non-modern, valoros/nevaloros și de a că valoarea patrimonială a acestor spații o reprezintă chiar microistoriile despre conflict, pauperizare și schimbare și impactul lor asupra țesutului urban.

În faza de aplicare, proiectul s-a numit: Locuire, arhitectură și urbanism în Ferentari (1903-2000).